Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati de modalitatea de a pastra timp cat mai indelungat legumele si fructele pentru a fi consumate in alimentatie, mentinand pe cat posibil valoarea nutritiva a acestora. Refrigerarea este accesibila de curand pentru toata populatia, acest lucru fiind compensat cu pastrarea alimentelor in stare uscata.
De la traditie la solutii moderne
Daca inainte se aplicau traditionalele metode ale bunicilor de uscare la soare si, ulterior, de uscare prin utilizarea caldurii din cuptoare, acum, aceasta forma de pastrare a alimentelor este pozitionata cu succes sub umbrela bucatariei RAW, folosindu-se pe scara larga deshidratoarele. Pe vremuri, oamenii foloseau gratare de lemn pe care uscau la soare rosii mici, prune, pere, ciuperci sau fasolea teaca oparita. In cuptoare uscau prunele dulci tomnatice sau le afumau, dupa care le depozitau in poduri in cosuri de rachita sau pe scanduri, pe care le acopereau cu ziare sau panza de iuta. Spre deosebire de metodele traditionale, deshidratoarele sunt niste aparate care permit deshidratarea la o temperatura si intr-un timp ales.
Pentru a fi si mai usor, producatorii din alimentatie au creat combinatii ingenioase care se incadreaza perfect in lumea moderna ce are nevoie de solutii rapide de gatit.. Amestecul de legume deshidratate in mod natural detine un rol important in pregatirea preparatelor precum: friptura de pui, sosuri, risotto, supe sau prepararea legumelor, fiind nevoie doar ca apoi sa ajustezi cantitatea suplimentara de sare. Vegeta Gust de Gaina va fi indragita de cei de la masa pentru legatura sa cu retetele traditionale, dar si pentru prezentarea acesteia intr-un stil cat se poate de actual.
Tipuri de alimente si retete de deshidratare
Ce legume si fructe pot fi deshidratate, indiferent de metoda aleasa? De la fructe precum cirese, visine, capsune, zmeura, mure, afine, catina, prune, mere sau caise la legume cum sunt rosiile, ardeii, vinetele sau radacinoasele si la plantele aromatice: leurda, urzici, marar, patrunjel, leustean, tarhon, busuioc, cimbru, salvie si chiar boboci si petale de trandafir, boboci de crizantema, galbenele, liliac, hibiscus.
Pentru a deshidrata rosiile, ar trebui sa urmezi urmatorii pasi: sa speli tomatele, sa le usuci si sa le tai in felii de apoximativ 1 cm pentru a ramane carnoase. Peste ele se presara, in functie de preferinte, busuioc, cimbru, boia dulce sau orice alta planta aromatica care iti place, sare si piper daca doresti. Se seteaza temperatura deshidratorului la maxim 40 de grade pentru a nu pierde din propritatile nutritive si se lasa feliile de rosii timp de 24 de ore sau chiar mai putin pana cand e nevoie sa le intorci pe cealalta parte. Se repeta actiunea pana cand rosiile devin crocante si colorate specific. Dupa ce sunt scoase din deshidrator, se pastreaza in pungi de hartie sau borcane de sticla inchise ermetic, unde se pot adauga din nou plante aromatice. Se pastreaza in spatii aerisite. Rosiile deshidratate sunt un deliciu daca sunt pastrate in ulei presat la rece amestecat cu usturoi, boabe de mustar si de piper, anason si cimbru. Fructele se deshidrateaza in mod similar, la acestea putand adauga scortisoara, cuisoare sau ienibahar. Daca vei alege sa deshidratezi catina, vei observa ca aceasta se lasa convinsa mai greu, insa vei reusi, in final, sa obtii bobitele uscate. La fel se pot deshidrata si semintele.
Meniurile raw vegane abunda in astfel de ingrediente deshidratate, oferind mese hranitoare si inclinand talerul spre o alimentatie sanatoasa si echilibrata in orice moment din an. Daca spatiul iti permite, foloseste metodele traditionale si nu vei da gres. Vei putea astfel pastra un timp indelungat legumele si fructele care nu sunt de sezon. Trebuie doar sa-ti deschizi orizonturile si vei contribui la mentinerea sanatoasa a organismului tau.